Băncile din România ne iau, indiscutabil, de proşti şi insistă să ne trateze ca atare

Mărturisesc că ezitam să scriu din nou de rău despre bănci. Mă gândeam că sunt şi ele năpăstuite de criză, că nu le e bine să intre în pierdere – în principiu este rău pentru întreaga economie dacă sistemul financiar este bolnav. Aşa că ultimul lucru de care băncile ar fi avut nevoie acum ar fi fost o imagine proastă, deci nemulţumirile mele ar fi putut să aştepte un pic până la însănătoşirea sistemului. Dar un eveniment intervenit astăzi mi-a demonstrat băncile mă iau de prost, de fraier numai bun de aburit şi de jumulit.

În speţă, am de făcut o plată interbancară în valută, domestică, pe o sumă mică, din Raiffeisen în Alpha. Mă uit pe internet să văd nivelul comisioanelor şi mă uimesc : 0,10% din sumă, minim 10 EUR. Dar mai era şi un comision de SWIFT, de 20 EUR, alt comision de urgenţă etc., deci suma pe care voiau sau urmau şacalii să o încaseze nu era deloc certă. Ca să evit neclarităţile, sun la relaţii cu clienţii, unde vocea de tablă mă anunţă că respectiva convorbire este înregistrată. Răspunde o fătucă, o întreb de nivelul comisionului, îmi răspunde senin : 20 EUR. Păi de ce, întreb io, că pe internet e altceva afişat. Păi nu, că este comisionul băncii corespondente la extern, deoarece banii se duc la o bancă corespondentă externă, apoi la banca beneficiară din România, îmi explică fătuca, amabilă. Ce comision extern, ce bancă corespondentă, madam, că doar Raiffeisen este membru al SEPA aici, în România? A, zice fătuca, nu ştiu, staţi să întreb. Ascult puţină muzică de tablă la telefon, după care fătuca revine : da, aveţi dreptate, Raiffeisen este membru SEPA, decontarea este locală. Bun, dacă decontarea este locală, de ce vreţi 20 EUR pentru o operaţiune pe care o realizez io cu mânuţa mea prin internet banking sau cumva în SEPA ieuroii se împing manual, cu deştu’ pe fir, până ajung la banca destinatară – nu este tot infrastructura Transfond? Păi nu, că respectivul comision reprezintă speze SWIFT, îmi răspunde candid fătuca. Despre ce SWIFT vorbiţi, că este decontare pe bază  de cod BIC, locală, realizată în SEPA? A, da, a bâiguit în final, este vorba de comisionul nostru, în întregime al nostru. Bun, dar ce prestaţi de banii aştia, de ce e aşa de scump? Tăcere perplexă, urmată de fraza şablon : aceasta este politica de comisioane a Raiffeisen Bank. Am înţeles, mi-am zis în gând, deci comisionul porcesc, de spoliere, de jaf la drumul mare, se numeşte eufemistic „politică de comisioane”… aşa, carevasăzică, politică de comisioane … 

În final îi cer interlocutoarei mele să îmi pună la dispoziţie o copie a înregistrării telefonice, dar sunt refuzat pe motivul că înregistrarea o pot folosi doar ei ca mijloc de probă împotriva mea, reciproca nu poate niciodată să funcţioneze, cum adică, să fie folosită înregistrarea împotriva lor? Cine mă cred?

Câtă lume credeţi că ştie ce ştiu eu? Câtă lume neinstruită prostesc bancherii cu explicaţii aiuritoare, mincinoase şi le încasează banul prin inducerea în eroare? Gândul acesta m-a revoltat la fel de mult ca luarea de fraier.

De aceea, DECLAR RĂZBOI comisioanelor de neam-prost.

PS : În cuprinsul acestui post, apelativul „fătucă” nu este peiorativ şi rog lectorii mei să nu îl interpreteze ca sexism, că nu este, ci doar o modalitate de apreciere a valorii profesionale a explicaţiilor oferite prin telefon de distinsa lucrătoare bancară.