Înţelegeri cartelare anticoncurenţiale în Franţa. Cum au luat-o Soc. Generale, HBSC, Credit Agricole s.a. pe coajă

Acest subiect este preluat în speranţa de a-l dezvolta şi de a analiza dacă vor fi implicaţii şi pentru bancherii noştri ca brazii, de aici, din România.

Ancheta realizată de Autoritatea de Concurenţă din Franţa este uluitoare, un exemplu de urmat pentru Consiliul Concurenţei din România. Decizia este extinsă (145 pagini, respectiv 795 paragrafe), din cauza explicaţiilor aiuritoare, multe şi prolixe, date de bănci în apărare, explicaţii pe care Autoritatea a trebuit să le analizeze şi în parte să le înlăture (o parte au fost însă reţinute, ceea ce sugerează un tratament corect al dosarului), decizia integrală o găsiţi aici. Pe scurt, în Franţa piaţa cecurilor ca instrument de plată este mult mai extinsă ca la noi. Băncile au creat o cameră de decontare a cecurilor, dimpreună cu banca centrală (adică ceva gen TRANSFOND-ul de la noi) ca să înlăture suportul hârtie şi să scurteze durata tranzacţiilor. Băncile participante s-au pus de acord să perceapă un comision minim de 15 eurocenti pentru fiecare cec procesat, în condiţiile în care costurile reale erau de 4,3 eurocenţi per operaţiune (sună cunoscut, nu? ca la Transfond). Aşa fiind, Autoritatea de concurenţă a considerat că operaţiunea de stabilire a comisionului minim împiedică libera concurenţă şi, prin raportare la piaţa uriaşă, antanta are dimensiuni comunitare care atrag aplicarea art. 81 TCE (devenit art. 101 TFEU). În consecinţă, Autoritatea a aplicat următoarele sancţiuni contravenţionale (menţionez doar băncile hipersonore, mai sunt si altele) :

– BNP Paribas : 63 milioane EUR

– Credit Agricole : 83 milioane EUR

– HSBC Franţa : 9 milioane EUR

– Societe Generale : 53,5 milioane EUR

Banque de France (banca centrală!!!!!!!, care a avut o atitudine vădit părtinitoare faţă de bănci, la fel ca BNR la noi) : 0,35 milioane EUR (mai puţin, aşa, una la funduleţ, să îşi bage minţile în cap şi să nu mai ţină cu hoţii), dispunând totodată obligarea la publicarea deciziei în ziar şi la afişarea ei.

Eu am certitudinea că, având în vedere componenţa capitalului social al TRANSFOND, precum şi faptul profitabilităţii uriaşe a companiei cu pricina, coroborată cu o lecturare atentă a minutelor ARB, comisia de decontări şi SEPA,  Consiliul Concurenţei poate ajunge în România la o concluzie asemănătoare pe partea de decontări curente. Trebuie numai să se dorească o eliminare a practicii bancare concertate sau să se dorească  să i se dea un pic peste mânuţă BNR (că doar nu numai din motive de legalitate or face investigaţia, nu? dacă era aşa, era finalizată până acum).

PS : În motivarea deciziei au fost folosite in extenso citate şi considerente ale deciziei CJCE din 25 sept. 2009, privind „Clubul Lombard” (Erste, Raiffeisen, Volksbank, etc.), deci tata Omidu’ vede în globul de cristal că respectiva decizie a CJCE va mai conduce la sancţionări ale înţelegerilor cartelare, unele chiar în România.  

Un răspuns la Înţelegeri cartelare anticoncurenţiale în Franţa. Cum au luat-o Soc. Generale, HBSC, Credit Agricole s.a. pe coajă

  1. […] Curţii Europene de Justiţie referitoare la ”Clubul Lombard” dar şi la decizia Autorităţii de Concurenţă din Franţa referitor la practicile concertate franceze, nici practica anticoncurenţială […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: