Bilantul DNA pentru 2017: cifre mânarite, care nu „bat” si se contrazic între ele

4 martie 2018

Dragii mosului,

Cusurgiu cum ma stiti, mai ales în contextul actual, am lecturat raportul de activitate a DNA pentru anul 2017, prezentat de Zeita Anticoruptiei însesi, Laura Codruta, de martisor. Ei bine, concluziile de anii trecuti (mânarire de cifre, distorsionare de concluzii, metodologii coafate sa aranjeze) se verifica, cu asupra de masura, si anul acesta.

Va ofer, pentru amuzament, câteva mostre de minciuni statistice marca DNA, recolta 2017, sursa fiind materialul clientului, disponibil aici, pe site-ul oficial al prostitutiei aaa, pardon, institutiei.

  1. Calculul ratei achitarilor (cel mai sensibil indicator)

„Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii79, a fost de 12,2 %.

  • Astfel, față de 997 de inculpați trimiși în judecată în cursul anului 2017, au fost achitați 122 de inculpați:229 inculpați au fost achitați în temeiul art.16 alin.1 lit.b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.405/201680
  • 1 inculpat a fost achitat în baza art.181C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății81
  • 92 de inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și Decizia Curții Constituționale nr.405/201682

Sublinierile nu-mi apartin, sunt din raportul original.

Deci avem urmatoarele cifre: din 997 inculpati trimisi in judecata în 2017, 229 au fost achitati pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (urmare a deciziei CCR din 2016), 122+92 pe varii motive (nu se întelege clar din raport, asa cum e redactat) si unul pentru 18 indice 1 (lipsa pericol social). Deci, adunând 229+122+92+1=444 achitati în 2017, care, raportati la totalul de 997 inculpati, dau o rata de achitare de 44.53%, ceea ce se potriveste cu estimarile mele aproximative (peste 30% prin raportare la rata uriasa de achitari de care a scris presa pe larg).

Nu înteleg de ce, daca hotarârea CCR 405 s-a pronuntat prin noiembrie 2016, de ce s-au mai trimis în judecata, în 2017, 229 personae pentru abuz în serviciu. Nu pricep, dar nu pricep nici în ruptul capului. Asta da dispret pentru deciziile CCR, recunoscut oficial, nu elucubratiile retinute de Tudorel Toader.

Errata: la recitire, remarc ca, de fapt, s-ar putea ca raportul DNA sa fie prost dactilografiat: s-ar putea sa nu fie vorba de 229 achitati pe ‘fapta nu este prevazuta de lege’ ci doar de 29! Un numar de 29 s-ar corela în peisaj, 29+1+92=122, deci 12.2% ar putea fi rata reala. Oricum, rusinica alora din DNA de nu verifica cifrele raportului final înainte sa fie înaintate ministrului!

O sa verific cifra de 92 achitari pe alte temeiuri în 2017 si revin cu detalii, cifra pare neverosimil de mica fata de grozaviile prezentate de media dar se stie ca media mai si exagereaza (când nu minte) … Oricum, problema trimiterii în judecata a 29 persoane pentru abuz în serviciu, in 2017, dupa dezincriminarea lui de catre CCR în 2016, ramâne contabilizata ca un afront institutional al DNA la adresa autoritatii CCR.

2. Cifre din raport necorelate între ele

Raportul detaliza în capitolul 2 cum au fost trimise în judecata 997 persoane, pentru savârsirea unui numar de 937 infractiuni. Logic, cel putin 60 personae au fost trimise în judecata fara a fi savârsit nici o infractiune! Poate se plictiseau oamenii pe acasa!

3. DNA pare plina si de procurori slab pregatiti, nu numai plin de ‘zdrente’

Spetele concrete de mare coruptie, oferite ostentativ de raportul DNA,  sunt de un ridicol ce denota o crasa incultura juridica si penalizarea absurda a relatiilor sociale. Va ofer un exemplu, care este un caraghioslâc total: infractiune de coruptie cu zero lei prejudiciu, în care primarul Tg Muresului este învinuit de complicitate de uzurparea functiei de … primar! Luat de cititi si va cruciti! O discutie despre absurdul penalizarii relatiilor sociale merita o discutie aprofundata, ca mie speta de mai jos mi se pare ilustrativa pentru pericolul penalizarii a tot ce misca în tara, râul, ramul ….

36. Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr. 77/P/2017 din 27 septembrie 2017, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați, respectiv:
M.S.C. (consilier al primarului Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de uzurparea funcției, prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art. 300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
F.D. (primar al Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
M.A. (secretar al Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul M.S.C., în calitate de consilier al primarului municipiului Tg.Ms., în perioada 9 martie 2016 – 29 iunie 2017, a îndeplinit acte – semnarea a 9198 ordine de plată emise de Municipiul Tg.Ms. – ce nu intrau în atribuțiile sale legale de serviciu, fiindu-i interzise de lege.
Interdicția a rezultat din incompatibilitatea stabilită de Agenția Națională de Integritate (ANI) și confirmată de instanță prin decizie definitivă la data de 1 martie 2016. Această împrejurare a avut ca efect pierderea, de către M.S.C., a dreptului de a ocupa o funcție sau o demnitate publică în următorii 3 ani.
În vederea eludării interdicțiilor prevăzute de lege, după ce a demisionat din funcțiile de viceprimar și de consilier local, M.S.C. a fost numit de primarul F.D. în postul de consilier al primarului pentru a îndeplini în continuare prerogativele de putere publică ce i-au fost interzise de lege.
Printre atribuțiile primite figura și aceea de a semna ordinele de plată, atribuție pe care M.S.C. o îndeplinise și în calitate de viceprimar.
Concret, în calitate de primar al municipiului Tg.Ms., F.D. a emis două dispoziții prin care, cu nerespectarea Legii nr. 176/2010, i-a creat lui M.S.C. cadrul necesar să efectueze acte ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, cu toate că se afla sub interdicția anterior menționată.
În același context, inculpatul M.A., în calitate de secretar al Municipiului Tg.Ms., a avizat pentru legalitate și a semnat cele două dispoziții emise de edil.
Prin aceste demersuri, inculpații au vătămat interesul UAT Mun. Tg.Ms. și pe cel al cetățenilor ca funcțiile și demnitățile publice să fie exercitate în condiții de imparțialitate, integritate și transparență și să nu poată fi ocupate de persoanele decăzute din dreptul de a le mai ocupa.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Ms, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

4. Pe final, aberatiile teoretice referitoare la achizitiile publice din raportul DNA mi-au lasat impresia de mesaj codat pentru cine are urechi de auzit. Orice, numai ordonator de credite sa nu fii în România!

Voi lectura cu mare atentie raportul si voi reveni cu detalii.

Reclame