Le colloque singulier – o traditie constitutionala uitata sau ignorata?

4 aprilie 2018

Mno, dragii mosului, dupa cum stiti deja, prima constitutie romaneasca demna de acest nume este cea de la 1866, la fondarea statului român modern sub Carol I. Acum stim ca nu Carol I a fost alegerea dintâi de domn strain, ci Filip ducele de Flandra, fratele cadet al lui Leopold I al Belgiei. Belgia (formata, esentialmente, din doua provincii istorice distincte, Flandra si Valonia) se asemana cu cele doua principate române (Moldova si tara Româneasca). Belgia servea drept ‘marca’ între Germania si Franta, România moderna urma sa serveasca drept marca, zona-tampon între imperiul rus si cel otoman. Motiv pentru care Bratienii si Kogalniceanu au decis ca Belgia este statul european cel mai asemanator cu situatia Principatelor, au copiat si adoptat prin copy-paste 100% constitutia Belgiei (cea mai avansata din Europa, la acea vreme) si au propus fratelui regelui Belgiei sa domneasca la noi, în conditii geo-politice asemanatoare fratâne-su, conditiile legal-constitutionale fiind 100% identice. Numai ca onorata casa domnitoare de Saxa-Coburg a declinat onoarea de a ne oferi suverani, motiv pentru care cu greu s-a renegociat cu Napoleon al III-lea un alt candidat pentru functia de suveran, tot dintr-o tara lipita din bucati (Germania), în persoana lui Carol I din casa de Hohenzollern.

De aceea, traditiile constitutionale belgiene au fasonat, modelat, s-au imprimat definitiv pe raporturile constitutionale române. Potrivit unei reguli cutumiare, nescrisa dar mereu respectata, discutia dintre suveran, pe de o parte, si primul-ministru sau sefii partidelor politice, de de alta parte (asa numitul ‘colloque singulier’), beneficia de confidentialitate speciala, derivata din inviolabilitatea regelui.  Ce se discuta la consultari cu regele, în tête-a-tête, trebuia sa ramâna confidential si nu trebuia, nici în ruptul capului, varsat în presa sau divulgat în orice ferm, altminteri risca sa aduca atingere prestigiului Coroanei si sefului statului.

Remarc acum însa, la consultarile Cotroceniului cu partidele sau cu guvernul, o lipsa de discretie înfioratoare cu privire la discutia între patru ochi cu seful statului. O prima cauza este faptul ca presedintele este (si, mai ales, ramâne) om politic. O a doua cauza este reprezentata si de faptul ca, de multe ori, indiscretiile sunt pornite de chiar seful statului (cum era frecvent cazul în mandatele Basescu sau recentul incident al lui Iohannis cu Dancila/Vasilescu).

Legat de ultimul caz, sa reluam evenimentele: Iohannis invita primul ministru la consultari la Cotroceni (dar se pare ca de fapt erau urecheli, nu consultari, deoarece comunicatul de presa ratoit parea a fi deja redactat, judecând dupa timpul scurt de la întrevedere pâna la publicare). Primul-ministru vine si nu singur, ci însotit de ministru Muncii, Olguta Vasilescu. Întrevederea are loc, explicatiile date de Dancila/Vasilescu par sa fie acceptate de presedinte si apoi, surpriza!, comunicatul prezidential prin care sunt mustruluite Dancila si Vasilescu. Ceva mai discret dar totusi suparator de clar, primul ministru sugereaza ca s-ar fi discutat altceva la Cotroceni si, prin cererea de publicare a stenogramei întâlnirii,  solicita formal eliberarea de cerinta de discretie a colocviului constitutional cu seful statului. Olguta Vasilescu, chivuta cum o stim, se duce la Antena 3 (unde altundeva?) si, în direct, îsi pune poalele în cap, live.

Va las pe voi sa decideti (1) cine a gresit mai sus si unde si, mai ales, (2) sa apreciati daca într-o tara cu presedinte ales (nu cu rege) ar fi benefica (sau nu) o regula a secretului consultarilor constitutionale cu seful statului. Parerea mea cred ca o banuiti.

 

Reclame

Nefertiti, you’re out of time!

4 aprilie 2018

Baby, you’re out of time

De ceva timp am o senzatie de déjà-vu: când vad nerusinarea cu care procurorul sef al DNA ramâne pe functie, parca retraiesc momentul 2012, atunci când Baselu’ a fost spulberat de vot, transformat în cadavru politic, dar l-au tinut unii în geam. La fel si Ciorduta Laurea, are credibilitatea ferfenita, este la podea si nu se mai ridica de-acolo. Si, cu toate astea, unii (tot aia) se încapatâneaza sa o tina în geam, moroi, moarta si neîngropata. Sistemul nu poate arata slabiciune, desi putrefactia si descompunerea pestilentiala a soclului Zeitei sunt vizibile si miroase a hoit de la sapte poste.

Pentru mine, constientizarea ca asa o mare personulitate a cazut de pe soclul de Zeita vie, careia i se ridicau osanalele alea gretoase, de Nefertiti întruchipata si a devenit o râma ignobila (la care nici nu merita sa te uiti) constituie o experienta eliberatoare. Nu mai merita sa ma enervez pentru o râma, pentru un limbric. Râma poate avea doctorat plagiat, poate fi procuror sef DNA, dar ramâne o râma, un vierme, un limbric.

La fel a fost si cu Baselu’: dupa referendumul din 2012, nu mai conta. Putea sa scoata panglici pe gura si flacari pe fund, nimeni nu mai dadea doi bani pe el, credibilitatea lui politica era zero. Codruta si-a jucat credibilitatea, imaginea ei de Justitiara despletita si a piedut jalnic: a iesit din joc plagiatoare certificata, mitomana dovedita, o trista colaboratoare (sau cooperatoare?) a Securitatii de rit nou, cu vizibila dubla comanda. Nu va mai putea grai nimic vreodata, asteptându-se ca cineva sa o si creada. Zero, zilch, nulla, nada. E moarta, doar ca neîngropata.

Cred ca o sa-si termine mandatul fix ca Basescu, proptita în ciuda naturii în functie, tinuta în geamul DNA fix ca în bancul cu Alinuta. O sa cam puta, o sa faca atmosfera greu suportabila … dar daca asta e ordinul pe unitate … se executa, nu se discuta!


„Kovesi, despre protocolul DNA-SRI: Ofițerii Serviciului au făcut doar activități tehnice, nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activități în dosarul penal „

3 aprilie 2018

Rule of communication n° 1 in politics: Do not believe anything until it has been officially denied!

Dottoressa Savantissima Massima neaga, din nou, evidenta. Este la fel de credibila ca si Victor Ponta (si el fost procuror, coleg întru doctorate plagiate), pentru ca lumea îsi aduce aminte vehementa cu care nega, acum ceva timp, însasi existenta acestui protocol ilegal.

Acum, ca respectivul protocol (care cica nici nu exista) a fost declasificat si publicat purtând semnatura olografa a ilustrisimei dottoresse, propunem ca dnei Laura Codruta sa i se decerneze, eventual de catre ambasada Suediei sau cea a Statelor Unite împreuna, distinctia ultima de MAGNUS COPROFAGUS MAGISTER, CUM POLONICUM STERCOBILINOVORUS, cum laudae!

Vivat cacademia!

Later edit: aflaram astazi, slobozita fix din cavitatea bucala a Dottoressei Massime, precizarea terminologica uluitoare, cum ca de fapt ‘colaborare’ nu înseamna ‘cooperare’ si ca ‘echipe comune’ nu sunt ‘echipe mixte’. Nu stiu de ce, dar am senzatia de alba-neagra : asta are, asta n-are, asta e cooperare, asta nu-i colaborare!

 


Bilantul DNA pentru 2017: cifre mânarite, care nu „bat” si se contrazic între ele

4 martie 2018

Dragii mosului,

Cusurgiu cum ma stiti, mai ales în contextul actual, am lecturat raportul de activitate a DNA pentru anul 2017, prezentat de Zeita Anticoruptiei însesi, Laura Codruta, de martisor. Ei bine, concluziile de anii trecuti (mânarire de cifre, distorsionare de concluzii, metodologii coafate sa aranjeze) se verifica, cu asupra de masura, si anul acesta.

Va ofer, pentru amuzament, câteva mostre de minciuni statistice marca DNA, recolta 2017, sursa fiind materialul clientului, disponibil aici, pe site-ul oficial al prostitutiei aaa, pardon, institutiei.

  1. Calculul ratei achitarilor (cel mai sensibil indicator)

„Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii79, a fost de 12,2 %.

  • Astfel, față de 997 de inculpați trimiși în judecată în cursul anului 2017, au fost achitați 122 de inculpați:229 inculpați au fost achitați în temeiul art.16 alin.1 lit.b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.405/201680
  • 1 inculpat a fost achitat în baza art.181C.pen. apreciindu-se de către instanțele de judecată gradul de pericol social al faptelor deduse judecății81
  • 92 de inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și Decizia Curții Constituționale nr.405/201682

Sublinierile nu-mi apartin, sunt din raportul original.

Deci avem urmatoarele cifre: din 997 inculpati trimisi in judecata în 2017, 229 au fost achitati pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (urmare a deciziei CCR din 2016), 122+92 pe varii motive (nu se întelege clar din raport, asa cum e redactat) si unul pentru 18 indice 1 (lipsa pericol social). Deci, adunând 229+122+92+1=444 achitati în 2017, care, raportati la totalul de 997 inculpati, dau o rata de achitare de 44.53%, ceea ce se potriveste cu estimarile mele aproximative (peste 30% prin raportare la rata uriasa de achitari de care a scris presa pe larg).

Nu înteleg de ce, daca hotarârea CCR 405 s-a pronuntat prin noiembrie 2016, de ce s-au mai trimis în judecata, în 2017, 229 personae pentru abuz în serviciu. Nu pricep, dar nu pricep nici în ruptul capului. Asta da dispret pentru deciziile CCR, recunoscut oficial, nu elucubratiile retinute de Tudorel Toader.

Errata: la recitire, remarc ca, de fapt, s-ar putea ca raportul DNA sa fie prost dactilografiat: s-ar putea sa nu fie vorba de 229 achitati pe ‘fapta nu este prevazuta de lege’ ci doar de 29! Un numar de 29 s-ar corela în peisaj, 29+1+92=122, deci 12.2% ar putea fi rata reala. Oricum, rusinica alora din DNA de nu verifica cifrele raportului final înainte sa fie înaintate ministrului!

O sa verific cifra de 92 achitari pe alte temeiuri în 2017 si revin cu detalii, cifra pare neverosimil de mica fata de grozaviile prezentate de media dar se stie ca media mai si exagereaza (când nu minte) … Oricum, problema trimiterii în judecata a 29 persoane pentru abuz în serviciu, in 2017, dupa dezincriminarea lui de catre CCR în 2016, ramâne contabilizata ca un afront institutional al DNA la adresa autoritatii CCR.

2. Cifre din raport necorelate între ele

Raportul detaliza în capitolul 2 cum au fost trimise în judecata 997 persoane, pentru savârsirea unui numar de 937 infractiuni. Logic, cel putin 60 personae au fost trimise în judecata fara a fi savârsit nici o infractiune! Poate se plictiseau oamenii pe acasa!

3. DNA pare plina si de procurori slab pregatiti, nu numai plin de ‘zdrente’

Spetele concrete de mare coruptie, oferite ostentativ de raportul DNA,  sunt de un ridicol ce denota o crasa incultura juridica si penalizarea absurda a relatiilor sociale. Va ofer un exemplu, care este un caraghioslâc total: infractiune de coruptie cu zero lei prejudiciu, în care primarul Tg Muresului este învinuit de complicitate de uzurparea functiei de … primar! Luat de cititi si va cruciti! O discutie despre absurdul penalizarii relatiilor sociale merita o discutie aprofundata, ca mie speta de mai jos mi se pare ilustrativa pentru pericolul penalizarii a tot ce misca în tara, râul, ramul ….

36. Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș, prin rechizitoriul nr. 77/P/2017 din 27 septembrie 2017, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 3 inculpați, respectiv:
M.S.C. (consilier al primarului Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de uzurparea funcției, prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art. 300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
F.D. (primar al Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
M.A. (secretar al Municipiului Tg.Ms.) – cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, prev. de art. 48 alin.(1) C.pen., rap la art. 132 din Legea nr.78/2000, rap la art.300 C.pen., cu aplic art.35 alin.(1) C.pen. (9198 acte materiale);
În fapt, în rechizitoriul întocmit, s-a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul M.S.C., în calitate de consilier al primarului municipiului Tg.Ms., în perioada 9 martie 2016 – 29 iunie 2017, a îndeplinit acte – semnarea a 9198 ordine de plată emise de Municipiul Tg.Ms. – ce nu intrau în atribuțiile sale legale de serviciu, fiindu-i interzise de lege.
Interdicția a rezultat din incompatibilitatea stabilită de Agenția Națională de Integritate (ANI) și confirmată de instanță prin decizie definitivă la data de 1 martie 2016. Această împrejurare a avut ca efect pierderea, de către M.S.C., a dreptului de a ocupa o funcție sau o demnitate publică în următorii 3 ani.
În vederea eludării interdicțiilor prevăzute de lege, după ce a demisionat din funcțiile de viceprimar și de consilier local, M.S.C. a fost numit de primarul F.D. în postul de consilier al primarului pentru a îndeplini în continuare prerogativele de putere publică ce i-au fost interzise de lege.
Printre atribuțiile primite figura și aceea de a semna ordinele de plată, atribuție pe care M.S.C. o îndeplinise și în calitate de viceprimar.
Concret, în calitate de primar al municipiului Tg.Ms., F.D. a emis două dispoziții prin care, cu nerespectarea Legii nr. 176/2010, i-a creat lui M.S.C. cadrul necesar să efectueze acte ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, cu toate că se afla sub interdicția anterior menționată.
În același context, inculpatul M.A., în calitate de secretar al Municipiului Tg.Ms., a avizat pentru legalitate și a semnat cele două dispoziții emise de edil.
Prin aceste demersuri, inculpații au vătămat interesul UAT Mun. Tg.Ms. și pe cel al cetățenilor ca funcțiile și demnitățile publice să fie exercitate în condiții de imparțialitate, integritate și transparență și să nu poată fi ocupate de persoanele decăzute din dreptul de a le mai ocupa.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Ms, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

4. Pe final, aberatiile teoretice referitoare la achizitiile publice din raportul DNA mi-au lasat impresia de mesaj codat pentru cine are urechi de auzit. Orice, numai ordonator de credite sa nu fii în România!

Voi lectura cu mare atentie raportul si voi reveni cu detalii.


Gâlceava premierului Tudose cu bancile

1 septembrie 2017

Tudose vrea bani la buget pentru pomeni electorale, Tudose pune ochii pe bancile evazioniste si-si propune sa le taxeze activele. Bancile nu stau, activeaza lobby-ul la turatie maxima, BNR prin Isarescu si alte trompete urla, Johannis sare în apararea amâratilor de bancheri (saracii, oprimati de ‘ciuma rosie’ sa plateasca si ei taxe ca restul populatiei, ameninta cu vânzarea OTC a titlurilor de stat detinute). Concluzia: Tudose este obligat sa se razgândeasca cu privire la impozitarea bancilor dupa noi reguli, dar ‘asmute’ ANAF cu controale ‘tematice’ la banci cu privire la deductibilitatea unor cheltuieli care duc bancile pe pierdere fiscala. Bonus, ANPC este asmutit si el asupra bancilor, iar raportul ANPC este facut public la instigarea aceluiasi premier.

Declaratia publica a premierului Tudose de acum câteva zile (referitoare la refuzul acestuia de a încasa salariul prin card bancar pentru a evita comisioanele bancare) este naucitoare, pentru o persoana vorbind de pe pozitia de premier al României. Aceasta declaratie, preluata pe larg de presa (spre deliciul acesteia) si raspândita ca un rahat pus pe ventilator, trebuie citita în context. Contextul este dat de tentativa esuata (dar nu abandonata, pare-se) de a impozita bancile pe active si nu pe profit, dar si de controalele ANAF iar, mai recent, ANPC.

Banuiesc ca nu poate fi deloc amuzant, dar deloc amuzant, sa lucrezi astazi în banci, mai ales cu atributii în raportare financiara (contabilitate de exercitiu), când vine ANAF-ul ‘chitit’ sa demonstreze ca faci evaziune fiscala prin deturnarea artificiala a profitului. La fel, nu este usor sa fii ofiter de compliance, daca este sa ne luam dupa raportul ANPC (facut public la instigarea premierului, ceea ce ma face sa cred ca si controlul ‘tematic’ efectuat de ANPC este tot ‘la ordin’ de la dl premier, de ciuda ca a fost ‘facut’ în ceea ce priveste initiativa de revizuire a taxarii profiturilor bacare).

Deci Tudose le-a ‘întors-o’, le-a ‘tras-o’ si el celor din banci. Nu-i taxeaza dupa reguli noi, dar insista sa aplice regulile vechi cu o rigoare care o sa îi nauceasca. Plus ca ANPC-ul i-a facut (din nou) de rusinica, de parca mai era nevoie. Plus comunicarea cu populatia, la care Tudose este câstigator net. Tudose va fi simpatizat de toti clientii care suporta comisioanele abuzive si de neam prost, disproportionate prin raportare la serviciile prestate. Tudose va fi iubit de toti debitorii jecmaniti de practici bancare abuzive. Tudose va fi chiar stimat, apreciat pentru „curajul” de a refuza primirea salariului pe card – chiar existând pericolul de a fi emulat, imitat de persoane plicitsite sa achite sume exorbitante drept comision de interogare sold, comision de retragere numerar, comision de întretinere cont, comision de încasare, comision de plata, comision de emitere card etc. etc.

Bancile ies din gâlceava cu premierul Tudose cu reputatia ferfenita si botita si mai tare (de parca mai era nevoie): au îndraznit sa ameninte statul prin amenintarea cu vânzarea titlurilor de stat detinute, deci amenintare la suveranitatea de stat – chestie care sigur va impune represalii … ăăă, pardon, masuri de mitigare a riscului. Toate chivutele nationaliste, toti rrromânii verzi vor tipa contra multinationalelor-banci: santajistii neamului românesc, dusmanii românismului, hotii care ne sifoneaza averea si ne spoliaza ‘tarisoara’. Toti detinatorii de cont sau imprumutatii vor da un ‘huo!’ sincer bancilor, daca citesc raportul ANPC, mama lor de bancheri hoti, hulpavi si perfizi.

Mie personal mi se pare ca PSD-ului (si lui Tudose personal) i se rupe de pauperizarea, tot mai accentuata, a unei paturi largi a populatiei. Ei doar au încercat – si pare-se ca au reusit – sa gaseasca tapi ispasitori si sa arate ca nu ei, aia din guvern, îi fura pe români, ci bancile.

Constat cu tristete ca insitutiile de credit din România (cu BNR si Mugurel personal în frunte), habar n-au în ce consta riscul reputational: altminteri amenintarea cu vânzarea titlurilor de stat nu ar fi trebuit sa apara, niciodata, vreodata, prin presa. Faptul ca bancile au o reputatie atât de proasta face posibil jocul politicianist al PSD, face posibila luarea lor de tap ispasitor preferat, de catre gargaragiii de serviciu de prin PSD. Cu amaraciune constat ca nimeni din BNR si banci nu crede ca actiuni temeinice trebuie întreprinse pentru a repara din prejudiciul de imagine al sistemului bancar, altfel falimentul este previzibil daca oamenii încep a tine banii la saltea, ca doar asa îi învata premierul.


„Klaus Iohannis este foarte multumit de activitatea procurorului general si a procurorului sef al DNA”

15 martie 2017

Oricine a obtinut case si venituri babane din fals si uz de fals se teme de parchetari. Cum Ravasitoarea poate fi, de acum, ridicata cu catuse de pe strada, oricând, pentru uz de fals (Joianis va fi ridicat probabil la sfârsitul mandatului), nu ne mira deloc laudele si multumirea afisata, cu o ostentatie desantata, de primul dulap al tarii catre „icoana vie” Kövesi si taica Lazar.


„Codruța, te iubim!”

7 martie 2017

Iubiți-o, măi băieți! Dar nu în stradă, ci la voi acasă! Și pe rând, nu toți deodată!

(foto: Hotnews)image-2017-03-5-21645528-41-manifestantii-sediul-dna