De ce cred că sunt abuzive comisionul de interogare sold la ATM, comisionul de depunere numerar şi comisionul de plată intrabancară

Într-un pamflet inspirat, publicat acum vreo doi ani de Dan Popa, acesta băşcălea practica bancară curentă din România de a introduce comisioane peste comisioane în activitatea curentă, deci inclusiv în cadrul serviciilor de plată, cu imbecilităţi de tipul „Comision la comisionul de informare la ghişeu bancă” sau „Comision cutremur China şi alte evenimente neplăcute pentru omenire„.

Da, cert este că omul are umor. Partea superamuzantă este că pamfletul nu prea este pamflet, ci realitate.

Hai să facem un scurt exordiu teoretic şi să ne amintim cu ce învăţarăm noi în şcoală că se mănâncă contractul de cont curent. Contractul de cont curent este contractul prin care două părţi, numite corentişti, îşi compensează reciproc creanţele deţinute unul împotriva celuilalt, deopotrivă lichide şi exigibile, denumite remise sau rimese, prin înscriere în cont, urmând ca la sfârşitul perioadei convenite să fie plătit numai soldul debitor sau creditor. Cu alte cuvinte, convenţia de cont curent funcţionează, prin natura şi esenţa sa, prin înscrierile în cont (rimesele).

Aşa fiind, care este menirea comisionului de administrare cont? Păi denumire sugerează că acest comision este perceput de bancă pentru administrarea contractului de cont curent, adică pentru administrarea debitărilor şi creditărilor, din moment ce ele sunt de esenţa contractului. Aşadar, boierii dumneavoastră, dacă dvs., care deţineţi un cont administrat de bancă, faceţi din contul curent un virament intrabancar, în alt cont curent administrat de bancă şi plătiţi comisioane de plată intrabancară, iar beneficiarul suportă şi el un comision de încasare intrabancară, asta înseamnă că banca câştigă pe toate părţile : ia comisioane de administrare de la ambii clienţi, ia comision de plată dar şi comision de încasare intrabancară, în condiţiile în care soldul agregat al depozitelor la vedere rămâne neschimbat (deoarece se iau banii dintr-un cont şi se mută în altul), deci nici o modificare a situaţiei financiare a instituţiei de credit.

În concluzie, una din două : ori comision de administrare LUNAR sau ANUAL, şi banca nu comisionează în nici un fel debitările şi creditările contului curent, deoarece serviciile sunt incluse prin esenţa lor în administrarea contului, ori nu se percepe nici un comision de administrare dar se comisionează fiecare debitare şi creditare. Cumularea celor două comisioane este nelegală, cel puţin unul reprezintă o obligaţie fără cauză în sensul art. 948, 966 C. civ., deci nulă absolut.

Mai mult de atât, expunerea de motive la Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată vorbeşte expresiis verbis  despre practica bancară „normală” de a nu se comisiona încasările în conturile curente, dar BNR şi băncile au „reuşit” să nu transpună nimic din respectiva prevedere, ce-i drept facultativă, deoarece era în interesul consumatorilor şi nu al băncilor.

Unele bănci au ajuns cu imbecilitatea până la a comisiona inclusiv depunerile de numerar la ghişeu în cont (rimesa prin excelenţă), cu toate că îi percep de regulă clientului comisioane cu administrarea contului, adică cu administrarea rimeselor, i.e. a debitărilor şi creditărilor. 

În final, câteva aprecieri cu privire la obligaţia de informare. Potrivit OUG 113/2009, prestatorul de servicii de plată nu ar trebui să perceapă niciun comision pentru informarea clientului, extrasul lunar letric transmis gratuit prin poştă fiind recomandarea Directivei. Şi aici, BNR a făcut o piruetă şi a evitat recomandarea directivei, stabilind totuşi că se pot percepe tarife pentru informarea extraordinară a clientului (la ghişeu sau ATM), dar costurile trebuie să fie direct proporţionale cu costurile, să nu conducă la venituri suplimentare şi să nu descurajeze eo ispo solicitarea de informaţii propriu-zisă. Toate cele trei condiţii sunt încălcate de bănci. În cazul BRD, pe care îl cunosc ex propriis sensibus, comisionul de interogare sold ATM pe ecran (0,75 RON) este mai mare decât cel de listare sold pe hârtie (0,5 RON), din dorinţa evidentă de descurajare a solicitării de informaţii şi de obţinere de venituri nejustificate, cu mult peste costuri. Da, chiar aşa, flinticul ăla de hârtie, pe care se tipăreşte soldul, chiar face peste 10 eurocenţi? Dar de când afişarea soldului pe ecran face aproape 20 eurocenţi? Ce alte mari cheltuieli se fac cu afişarea soldului, dacă oricum ATM era gândit tocmai ca să asigure clienţilor interfaţa cu conturile? Pe ce lume costă afişarea aşa de mult? În Abusenland sau România.

În Belgia lucrurile sunt de o simplitate rară : cont curent, conturi de economii (două sau trei, la alegerea clientului), card şi card suplimentar, retrageri de la ATM propriu fără număr, internet banking în SEP fără limită de operaţiuni, 36 operaţiuni manuale pe an, s.a.m.d. cu numai 30 EURO/an, sumă pe care o ştiam de la bun început. Nu contează după aceea câte operaţiuni fac, câte plăţi cu cardul, câte retrageri, câte viramente etc., deoarece nu sunt comisionate, intră toate în comisionul de adminstrare cont, al cărui cost îl cunosc de la bun început. Numai în Abusenland România nu ai cum să ştii cât de costă sau cât te vor costa operaţiunile realizate prin contul curent.

La sfârşit mă laud şi vă spun că am obţinut de la o bancă (nu-i dau numele, este sucursală şi compania mamă este din Amsterdam) două restituiri de comisioane încasate de-amboulea, fără cauză juridică şi mă gândesc să iau  în vizor o altă bancă, mare, franţuzească şi foarte lacomă pe partea operaţională. La fel vă invit şi pe dvs., să punem întrebări extrasului de cont cu ciocanul. Să vedem câte zile mai au actualele comisioane.

Ceterum censeo, Băsescu esse delendum!

(În pregătire : „De ce este ţeapă comisionul perceput la plăţi realizate prin internet-banking, în condiţiile plăţii unui abonament lunar”)

8 răspunsuri la De ce cred că sunt abuzive comisionul de interogare sold la ATM, comisionul de depunere numerar şi comisionul de plată intrabancară

  1. cristian dogaru spune:

    foarte interesant, imi voi permite sa citez articolul cu pasaje relevante, si pe blogul meu…se poate?
    cristian dogaru

  2. cristian dogaru spune:

    daca va permite timpul ar fi foarte bine, mai ales ca aveti pregatirea juridica necesara unei argumentatii care poate fi preluata de alte victime ale practicilor abuzive in demersurile lor impotriva bancilor.

    • cristipetre spune:

      Timpul mi-ar permite, insa optimismul meu pe marginea probabilitatii de succes a unui asemenea demers este din pacate rezervat. Asta nu inseamna ca voi sta cu mainile in san, cel putin in ceea ce ma priveste.

  3. Bute spune:

    As fi curios daca rationamentul dumneavoastra legat de comisionul de administrare combinat cu cele pentru incasare/viramente mai este valabil si in contextul noului cod civil.

    • cristipetre spune:

      Da; desi exista un articol 2174 din NCC care ar putea fundamenta caracterul licit al comisionului de încasare/virament, eu tind sa îmi mentin opinia, prin interpretare teleologica : care este rostul platii comisionului de administrare cont? El este platit pentru tinerea contului, adica pentru evidentierea operatiunilor de incasare si plata. Noi comisioane, pentru aceleasi operatiuni de încasare si plata deja comisionate prin comisionul de administrare, reprezinta o dubla comisionare, dubla taxare a acelorasi operatiuni.

      Dar ineficientele noastre banci cum dracu’ sa reziste tsunami-ului de credite neperformante, acordate tot de ei de-a-mprostea, daca nu prin belirea de sapte piei a clientilor prin comisioane abuzive? Parerea mea!

      • Bute spune:

        Multumesc pentru informatii … eu o sa incerc sa scap de unul din cele doua comisioane (administrare sau incasare/virament). Daca o sa ma succes o sa revin cu informatii.

        In caz ca mai ajuta pe cineva: eu am reusit sa obtin o stergere din cadrul Biroului de Credit (unde fusesem raportat pentru o intarziere de 2 zile) folosindu-ma de o prevedere din Decizia nr. 105 din 15/12/2007 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. Articolele 8 si 9 reglementeaza destul de bine modul in care se face raportarea si prevede ca cel raportat trebuie notificat cu cel putin 15 zile inainte de raportare dar si faptul ca trebuie notificat in mod clar si exact despre datele care urmeaza a-i fi trimise la Biroul de credit. Banca ma anuntase cu 5 zile inainte de a ma raporta si nu imi trimisese datele care urma sa le trimita la biroul de credit. In urma depunerii unei cereri si-au recunoscut abuzul si au procedat la stergerea datelor negative de la biroul de credit. Din cate stiu foarte putine banci respecta prevederile articolelor respective.

        In rest aveti dreptate: chiar trag pielea de pe noi … dar de multe ori profita si de faptul ca oamenii nu sunt suficient de informati si nici organele care ar trebui sa previna abuzurile nu isi fac treaba.

      • cristipetre spune:

        Mult succes! Chiar as dori, daca se poate, informatii suplimentare pe marginea demersurilor dvs. (cristianpetremailbox@yahoo.com). In ipoteza succesului, eu cred ca vor renunta la comisionul de adminstrare cont (care este evident mai mic în valoare absoluta) decât sa renunte la toate comisioanele fanteziste, de debitare-creditare a contului la fiecare operatiune, pe care le percep. Mai ales ca DPS si OUG 113 le permite sa perceapa orice comision REZONABIL pentru operatiunile de plata.

        PS : Nu eram la curent cu Decizia ANSPDCP 105/2007. Multumesc de atentionare, ma documentez si poate mai discutam pe tema.

        Toate bune si succes.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: