Legi scrise cu picioarele : Legea 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels

Introducerea unei reglementari referitoare la investorii providentiali (business angels) a generat enorm de multa atentie în mediul de afaceri românesc. Peste tot, lumea a înteles ca de la 1 iulie 2015 nu se mai plateste impozit pe dividende, ceea ce pare adevarat, luând în considerare cât de lax si imprecis este conceputa Legea 120/2015.

Institutia investitorului providential (business angel) – care intervine în momentul cel mai dificil al intreprinderii, si anume la începutul afacerii (start-up) sau când afacerea ar putea intra în expansiune (seeding) – este binecunoscuta în Europa si m-am bucurat sa o vad preocupare a guvernantilor pentru reglementarea unei astfel de solutii alternative de acces la finantare pentru IMM, cu planuri de afaceri demne de risc. Rezultatul concret m-a dezamagit, pentru ca legiuitorul român a dovedit heirupism – daca nu chiar rea-credinta. Permiteti-mi sa va explic de ce cred ca este vorba de heirupism si chiar rea-credinta.

Ïn primul rând, plecam de la ideea ca toata lumea este de acord ca perioada de ‘start-up’ a IMM-urilor este cea mai riscanta din existenta lor – statisticile demonstrând ca peste 25% din afaceri dau chix, esueaza sau falimenteaza în primii trei ani de existenta. Deci acordarea de avantaje fiscale investitorilor în companiile aflate exact în perioada când sunt cât se poate de vulnerabile se justifica, pe de o parte. Pe de alta parte, studiile publicate ale Comisiei Europene (DG ENTR) pe tema investitorilor providentiali recomanda statelor membre prudenta maxima în acordarea de facilitati fiscale acestui tip de investitori, pentru a nu deturna obiectivul legitim al stimularii investitiilor catre evaziune fiscala (exact ce a facut Parlamentul actual).

Proiectul de lege înaintat de Mickey Mouse forului poreclit Parlament preia definitia data de Comisia Europeana investitorului providential/business angel: o persoana fizica, de obicei cu experienta în afaceri, care investeste în mod direct parte din fondurile proprii în întreprinderi noi sau în crestere, necotate la bursa. Forma de act normativ a initiatorului face referire la primii trei ani de la infiintare, ca si conditie pentru acordarea de facilitati fiscale. Aceasta conditie s-a “pierdut” în procesul legiferarii (de aici eu deduc reaua credinta, deoarece riscul finantarii societatii start up este mult mai mare si era explicat pe larg de premierul Ctrl+C/Ctrl+V; numai un astfel de risc asumat ar fi justificat scutirea de impozit pe dividend, iar nu investitia într-o companie înfiintata acum douazeci de ani).

Pentru a putea vorbi despre investitor providential ‘business angel’, Legea 120/2015 pune o serie de conditii:

  1. Conditii privind societatea în care se investeste
  2. Conditia n° 1, sine qua non, de societate start-up sau în dezvoltare – aflata în primii trei ani de la înfiintare – a disparut deci lipseste cu desavârsire, deci liber la evaziune fiscala legala.
  3. Conditia n° 2 – sa fie societate constituita sub forma de SRL – are un iz cert de neconstitutionalitate. Asa cum am aratat supra, definitia CE data investitorului providential se refera la faptul ca acesta investeste în companii necotate la bursa, dar asta nu justifica eliminarea totala, completa, a tuturor SA întreprinderi mici sau microîntreprinderi, deoarece este foarte improbabil ca o microîntreprindere sau o întreprindere mica sa aiba resursele listarii la bursa.
  4. Conditia n° 3 – sa fie microîntreprindere sau întreprindere mica, în sensul Legii 346/2004; cu alte cuvinte, sa aiba mai putin de 9 salariati, cifra de afaceri si active totale de max. 2 MioEUR pentru microîntreprindere, respectiv mai putin de 49 salariati si cifra de afaceri sau active totaleale de cel mult 10 MioEUR pentru întreprinderea mica.
  5. Sa fie întreprindere autonoma, respectiv sa nu fie întreprindere legata (prin participatii majoritare de capital) de o alta întreprindere si sa nu fie întreprindere partenera, în sensul aceleasi Legi 346/2004.

Ïntrebare nerezolvata: ce ne facem daca avem doua întreprinderi legate sau partenere care, consolidat, îndeplinesc conditiile de microîntreprindere sau întreprindere mica? Se justifica sa le excludem doar pentru ca exista in rem o legatura de capital sau putem acorda calitatea de ‘business angel’? Et cui prodest? Întreprinderii din aval sau celei din amonte?

6. sa nu fie în imposibilitate de lansare, relansare sau crestere, adica sa nu se afle în incapacitate de plati, insolventa sau faliment etc. – logic

7. Sa îsi adapteze, daca este nevoie, prevederile actului constitutiv în sensul includerii asociatului business angel, a interzicerii pactului leonin în ceea ce il priveste pe acesta si a includerii cerintei acordului tuturor asociatilor în ceea ce proveste deciziile pe distribuirea de dividende si plan de activitate.

  1. Conditii privind pe investitorul providential
  2. Sa fie exclusiv persoana fizica (definitia originara a investitorului ‘business angel’ se refera, relativ imprecis, la « individual », dar se pare ca Regatul Unit nu împartaseste ideea ca investitorul trebuie musai sa fie “pe persoana fizica”, fiind constituite numeroase asociatii, sindicate, societati, retele (unele publice altele oculte), de ‘business angels’. Mie, personal, recunoasterea calitatii de ‘business angel’ numai persoanelor fizice nu mi se pare justificata suficient.
  3. Sa fie din afara societatii – înca o conditie laxa – probabil în mod voit – în Legea 120/2015. Traditional, prin persoana din afara societatii se întelege acea persoana care nu are la un moment dat calitatea de asociat. Rigoarea ar cere sa nu acordam calitatea de investitor providential, spre exemplu, rudelor sau afinilor asociatilor existenti, deoarece acestia intervin din considerente de solidaritate familiala, deci cu totul alte considerente decât asumarea calculata a unui risc semnificativ, cu ar fi în cazul unui investitor providential.

De lege ferenda, conditia extraneitatii de societate ar trebui detaliata, în sensul excluderii participarii rudelor, afinilor de pâna la gradul IV inclusiv (ei sunt prezumati a avea solidaritate de tip familial nu investitional).

  1. Sa nu aiba fapte înscrise în cazierul fiscal (logic, doar se acorda facilitati fiscale)
  2. Sa nu aiba antecedente penale – fals, coruptie, delapidare, abuz de încredere si, mai ales, spalare de bani – de asemenea, logic.
  3. Sa devina asociat minoritar al societatii, înscris la registrul comertului, care sa nu asigure gestiunea curenta sau de facto a societatii

Conditia publicitatii la Registrul comertului a dobândirii calitatii de asociat pare a fi în contradictie cu modelul traditional al ‘business angel’: ei sunt pentru IMM partenerii tacuti, privati, din umbra si care prefera sa ramâna anonimi. În plus, în definitia traditionala a investitorului providential, acesta are experienta în afaceri si se implica activ în gestiunea societatii pentru a-si proteja investitia. Solutia prevazuta de legislatia româneasca: potrivit art. 4b) din Legea 120/2015, deciziile privind distribuirea de dividende si privind planul de afaceri se iau cu acordul tuturor asociatilor – aceasta dispozitie protejeaza investitorul “business angel”; restul de 51% nu pot decide altceva decât ce doreste investitorul providential. Atunci de ce aceasta limitare la 49% daca, în materia dividendului si a planului de afaceri se decide cum vrea îngerasul de gheseft?

Solutia acordului tuturor asociatilor în luarea anumitor decizii face ca aceste SRL, în care se investesc capitaluri, sa se îndeparteze de configuratia juridica a societatii de capital si sa se apropie mai mult de societatile de persoane, ceea ce nu pare logic.

  1. Conditii privind investitia
    • suma investita: între 3.000 EUR si 200.000 EUR, echivalent lei la data platii, plafonul minim si maxim vizeaza un investitor privit ut singuli;
    • Suma investita se va folosi exclusiv pentru majorarea capitalului social prin aport în numerar, obligatoriu cu calcularea unei prime de emisune. Prima de emisiune este specifica societatilor pe actiuni, fiind obligatorie la majorarea capitalului social prin aport în numerar la societatile pe actiuni listate. Motivul rezida probabil în protectia asociatilor existenti la o societate ‘veche’, care are active contabile sensibil mai mari decât valoarea capitalului. Evident ca sumele se platesc exclusiv prin virament bancar pentru a se elimina/verifica orice suspiciune de spalare de bani.
    • Investitia sa fie afectata exclusiv în vederea realizarii obiectului de activitate a societatii si a ideii, planului de afaceri pentru care investitorul si-a dat acordul;
    • Ca urmare a majorarii capitalului social, investitorul providential nu va dobandi controlul societatii – nu va dobândi mai mult de 49% din capitalul social al societatii în cauza; daca sunt mai multi investitori, acestia pot investi sumele minime (3000 EUR) sau maxime (200.000 EUR) per personam, dar cumulat tot aportul acestora nu va depasi 49% din capitalul social rezultat prin respectiva operatiune de majorare

–          Sa mentina investitia în societate cel putin trei ani, pentru a beneficia pe o durata de trei ani de scutirea de impozit pe dividende si de scutirea de impozit pe plus valoare la cesionarea partilor sociale dupa trecerea celor trei ani. Scutirea de impozit pe plus valoarea realizata, dupa trecerea celor trei ani, nu are limita în timp. Investitorul business angel poate cesiona partile sale în perioada celor trei ani unui alt business angel, care îndeplineste conditiile legale, caz în care cel de-al doilea se subroga în situatia primului si beneficiaza de facilitatile fiscale pe durata ramasa celui dintâi. Daca investitorul business angel întraineaza partile sale sociale catre o alta persoana care nu indeplineste conditiile legale pentru a fi subrogat în locul sau, va plati impozitele de care a fost scutit plus dobânzi, majorari si penalitati.

Opinia mea este ca acest act normativ este un cadou pe care alesii natiei si l-au facut singuri, ridicând o mâna la vot. La câti bani zac prin conturile lor prin declaratiile de avere, nu m-as mira sa îi vad pe ei, sotiile, soacrele, cuscrii si cumetrele lor devenind toti, de la 1 iulie 2015, business angels, ca impozitul îi doare.

Cu comentarii ceva mai detaliate pe acest text, curând.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: