Alea ACTA est! (V) În loc de concluzii

Eu nu am nici o umbră de îndoială că ACTA foloseşte, pe post de pretext, un scop care este evident licit (protecţia drepturilor de autor şi a proprietăţii intelectuale), altfel politicienii nu ar fi putut justifica în nici un chip mârlănia ACTA. Să mă explic de ce cred că ACTA nu va proteja deloc eficient drepturile de autor, dar ne va pune nouă, utilizatorilor de internet, eficient botniţa pe libertatea de expresie.

În primul rând, observăm că ţările semnatare ale acordului sunt uluitor de puţine. China, de exemplu, nu va ratifica niciodată o astfel de năzbâtie care să dea dreptul unui Big Brother mondial să spioneze la el în ogradă. Şi apoi, în etapa a II-a, China îşi va creşte avantajul competitiv prin oferirea de servicii de hosting pentru conţinut declarat ilicit de o ACTA care nu i se aplică. Uitaţi-vă pe harta mondială a semnatarilor ACTA şi veţi vedea cât de multe sunt ţările care  nu au semnat ACTA. Într-o economie mondializată şi cu limite geografice şterse de internet, existenţa unei singure ţări nesemnatare a ACTA ar pune serios eficienţa ei în discuţie ca instrument de protejare a drepturilor de autor. Dar asta nu a fost niciodată intenţia semnatarilor.

Apoi, din ţările UE lipseşte un semnatar important : Germania. ACTA, şi dacă va fi semnată la nivel UE, va ajunge înaintea Curţii Constituţionale a Germaniei, cea aşa de iubitoare de drepturi fundamentale şi adepta a teoriei „Zo lange„. Deci aplicabilitatea ACTA în Germania ca act obligatoriu prin releul UE va fi, probabilmente, cvasiexclusă în baza jurisprudenţei Zo lange a Curţii Constituţionale germane din cauză că nu respectă drepturile fundamentale ale omului.

În aceeaşi linie de argumentare, este de presupus ca prevederile ACTA să fie declarate ilegale sau invalidate atât de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg sau de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg, deoarece abundă de dispoziţii contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului respectiv dreptului UE (vezi episodul IV) şi Cartei de la Nisa. Nu întrevăd o schimbare de jurisprudenţă a CJUE cel puţin, această instanţă cu brio a rezistat presiunii industriei asigurărilor, de ex., în decizia Test-Achats, va rezista şi la lobby-ul Warner şi EMI. Iar CJUE i-a servit mai multe cartonaşe roşii Consiliului, este de presupus că o va face şi de acum înainte.

Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic (al informaticii pure, a tehnologiei informaţiei), ACTA este o idioţenie de soluţie tehnică care NU POATE, este INAPTĂ să îşi atingă scopul pe care pretinde că îl urmăreşte. Asta pentru că serviciile de date sunt fie de tip „mere conduit”, fie „cache-ing” fie de hosting. Blocarea accesului la date prin restricţionarea serviciilor de trafic de date pur „mere conduit” este nu numai ilegală (actualmente) dar şi inutilă, pentru că datele vor fi mereu disponibile fie upstream, fie downstream. Apoi, prin cache, datele dobândesc un fel de nemurire, pentru că eliminarea sursei nu elimină referinţele, iar documentul „dat jos” va fi în continuare disponibil în cache (am vrut eu să dau postări, puse de mine, jos de pe blog şi am constatat cât este de inutil demersul, ele rămân în memoria cache). În final, activitatea de hosting : ea ar putea fi efectivă, cu condiţia ca toate ţările mapamondului să fie semnatare ACTA. Dar câtă vreme un singur stat este exclus de la aplicarea ACTA şi face hosting, cenzura accesului la internet este INUTILĂ (aşa cum a demonstrat, de ex., Wikileaks care nu a putut fi „închisă” din cauza hostingului de „clone”, „mirrors” în alte ţări).

Deci ACTA nu este decât un pretext pentru impunerea cenzurii (nu este o măsură „necesară într-o societate democratică), atunci cui prodest? Păi, în primul rând, păpuşarilor politici (mă refer la şefii de regim politic şi/sau la oamenii din spatele lor) şi, colateral, deţinătorilor de DA&PI care îşi văd paleta de instrumente juridice mult lărgită şi eficientizată.

Facebookul riscă să se închidă, Twitter deja a anunţat că, la cererea regimurilor, va cenzura accesul la date, gigantul Google a schimbat deja politica de confidenţialitate în sensul că îşi spionează proactiv clienţii (vă invit să citiţi politica de confidenţialitate a Google – aici – ca să aflaţi cum vă citeşte Google nu doar mailul, ci tot calculatorul : cine sunteţi, ce nr. de telefon aveţi, de unde vă conectaţi, ce softuri aveţi instalate, dacă sunt cu licenţă sau nu, datele financiare – cardul , contul şi banca, starea de sănătate, boli şi preferinţele sexuale, s.a.m.d.).

Pe mine politica de spionare proactivă dusă de Google, post ACTA, m-a scandalizat peste putinţă : cum adică să îmi ştie Google TOATE tranzacţiile de pe card (nu numai cele online, ci şi toate operaţiile bancare pe internet) prin implantarea de cookies la mine în calculator? Cum adică să îi intereseze pe ei informaţiile despre bolile mele, dacă am chelie şi hemoroizi sau nu ori ultimul nivel al colesterolului? De ce trebuie ei să ştie preferinţele mele sexuale? De ce trebuie ei să ştie tot ce mă interesează pe mine, de câte ori deschid calculatorul şi ce site-uri accesez?

Nu se mai poate invoca eterna scuză : nu am nimic ilicit de ascuns iar că Gmail este un serviciu util de poştă electronică, deci un pic de invazie în intimitate nu are cum să mă deranjeze având în vedere utilitatea. Acum Google a mers prea departe, mă simt expus ca o persoană care face duş în curul gol în piaţa publică. Desigur, acţiunea în sine (spălarea părţilor intime) nu are nimic ilegal în sine, dar faptul că cineva te urmăreşte făcând asta, în sfera de viaţă intimă, strict personală, este inadmisibil. Ce face Google – spionează cine sunt eu, ce venituri am, ce cheltuieli, cât dau pe haine, cât pe cărţi, ce economii, ce planuri de viitor am, ce interese culturale etc. este la fel de scârbos şi nescuzabil ca şi voyeurismul de a te uita sub plapuma unui cuplu. Google Street View deja arată întregii omeniri câte borcane cu murături ţin eu pe balcon, dar şi care este planul de acces la mine în casă. Pe bune, de ce mama dracului trebuie să expună public ce am pe balcon? Pe mine m-au întrebat?

Manifestaţiile contra ACTA, neînsoţite de acţiuni contra abuzurilor corporatiste gen Google, nu vor face decât să calmeze temporar avântul spionator al Fratelui cel Mare. Eu unul am semnat petiţia contra ACTA, aceasta, dar îmi voi închide totodată contul de Google Mail, voi elimina Google toolbar din browserul de internet (au citit băieţii destule informaţii până acum) şi mă voi gândi serios cum să mă lipsesc de Google Search şi Google Maps cu care recunosc că mă obişnuisem ca un leneş.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: