Regimul matrimonial (IV). Partajul comunităţii de bunuri

Noul Cod Civil este plin de năstruşnicii şi pozne zglobii în ceea ce priveşte regimul matrimonial şi mai ales imutabilitatea acestuia.

Imutabilitatea regimului matrimonial ar fi trebuit să fie un principiu fundamental al regimului matrimonial, cu posibilitatea de a se deroga de la acesta prin încheiere de convenţie matrimonială, pentru a garanta securitatea raporturilor juridice civile. În România, dacă va intra în vigoare Noul Cod Civil (NCC) în forma actuală, mutaţiile de regim matrimonial, atât de drept cât şi de fapt, pot şi vor interveni atât de frecvent, încât va fi o adevărată muncă detectivistică pentru creditor să înţeleagă regimul juridic al bunurilor şi al obligaţiilor soţilor, atât împreună cât şi separat.

Soţii au dreptul de a opta, înainte de încheierea căsătoriei, pentru regimul separaţiei de bunuri sau alt regim convenţional derogatoriu de la cel al comunităţii de bunuri; în lipsa unei convenţii exprese şi contrare, se aplică regimul legal.

Regimul ales de soţi la încheierea căsătoriei este obligatoriu să fie menţinut un an (art. 369 NCC), atât durează imutabilitatea, un an, după aceea soţii pot modifica regimul matrimonial de câte ori şi cum doresc. Schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial existent se înscrie în Registrul Naţional Notarial al regimurilor matrimoniale, dată de la care devine opozabilă terţilor. Creditorii care se consideră prejudiciaţi pot introduce acţiunea pauliană în termen de un an de la înscriere (termen de decădere, nu de prescripţie), dar pot paraliza schimbarea de regim matrimonial şi ulterior, dar pe cale de excepţie nu şi prin acţiune, oricând, dacă dovedesc elementele acţiunii pauliene. Ei, să vedeţi ce palpitantă va deveni administrarea de credite persoane fizice, de-acum, prin bănci …

Dar nu numai modificările de drept vor zăpăci creditul şi creditorii, ci şi modificările de fapt. Art. 358 NCC prevede posibilitatea ca oricând, fără nici un motiv sau o justificare necesare, soţii să convină partajul bunurilor comune, chiar a tuturor bunurilor lor comune, lăsând comunitatea „empty shell„, bunurile devenind proprii din comune, deci regimul legal al comunităţii de bunuri depinde de cheful soţilor de a ieşi din devălmăşie, deci nu este deloc previzibil în timp, ceea ce va creşte insecuritatea juridică.

Noul Cod Civil nu cunoaşte, în caz de partaj, decât o singură aplicare a îmbogăţirii fără just temei, caz prevăzut de art. 328 NCC. Potrivit textului de lege invocat, soţul care, dincolo de obligaţia de a contribui la cheltuielile casnice, a participat la activitatea profesională a celuilalt soţ, poate obţine o compensaţie, dar numai pe măsura îmbogăţirii acestuia din urmă. Legea probabil are în vedere soţul/soţia care lucrează ca recepţionist sau secretar la biroul celuilalt soţ sau îl ajută pe acesta la desfăşurarea activităţii profesionale. Textul ridică două întrebări imediate : operează acest text pe durata comunităţii de bunuri dintre soţi? Suntem de părere că nu, deoarece îmogăţirea soţului prin creşterea veniturilor profesionale (inclusiv prevenirea unei cheltuieli) duce la creşterea bunurilor comune (veniturile profesionale fiind bunuri comune, art. 341 NCC, la fel fiind şi cu fondul de comerţ, art. 340, lit. c). Eu cred că textul are relevanţă numai în timpul căsătoriei nu şi ulterior, la partaj, şi numai în cazul alegerii ab initio al unui regim de separaţie de bunuri sau în cazul trecerii de la regimul legal la regimul convenţional al separaţiei de bunuri.

De asemenea, este dificilă definirea cuantumului îmbogăţirii soţului beneficiar, probabil se va utiliza crieriul costului salarial cu angajarea unei persoane care ar fi efectuat aceeaşi muncă. Dar, după cum opinez, ipotezele în care va acţiona textul sunt aşa de limitate, încât nu merită analizate, oricum ipoteza nu vizează partajarea bunurilor proprii.

În dreptul belgian (art. 1432 şi urm.) însă, este de natura şi de esenţa regimului legal partajul realizat prin intermediul contului de recompense. Contul de recompense, care funcţionează ca un cont curent, va înregistra toate sumele prelevate din patrimoniul comun pentru plata unei crenţe proprii sau care au profitat patrimoniului propriu, în debit, iar în credit sumele cu care patrimoniul propriu al fiecărui soţ a creditat patrimoniul comun, de ex. prin vânzarea de bunuri proprii care nu au fost urmate de subrogaţie reală cu titlu particular ci şi-au pierdut identitatea prin confuziune cu fondurile comune.

De ex., edificarea în timpul căsătoriei a unei case pe terenul propriu al unuia dintre soţi va conduce, prin accesiune, la un bun propriu al soţului proprietar al terenului, care însă va datora suma învestită către patrimoniul comun. Dacă ansamblul casă plus teren este vândut, iar sumele aferente vânzării intră în contul comun al soţilor, patrimoniul comun va datora soţului proprietar contravaloarea respectivului ansamblu, deoarece bunul este propriu al soţului în întregime.

Nu vă mai vorbesc despre avantajele conturilor de recompense (realizează o distribuire mult mai judicioasă a unurilor la partaj, previn litigiile care puteau fi stinse prin partaj, başca intervenirea compensatiei între articolele de cont şi între soldurile finale ale conturilor de recompense – dacă sunt de acelaşi semn, bineînţeles); pentru aceste motive ar fi bine ca, de lege ferenda, să le vedem introduse şi la noi, altfel noua reglementare dată partajului regimului matrimonial al comunităţii de bunuri, altfel asistăm, în NCC, la o reformă  fără reformă, o glumă caragielească, de tipul „Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica„.

Un răspuns la Regimul matrimonial (IV). Partajul comunităţii de bunuri

  1. […] de mare, Andrei Mituca,  Andrei Mogan,   Baricada, Basescul, Cati Lupascu, Ceasca de cultura, Cristian Petre, Cristian Dima,  Doina Popescu, Elisa, George Valah,  Marius Blog, Gabriela Elena, Gabriela […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: