Noul Cod Civil : Ipoteca mobiliară convenţională. Obiect, constituire, perfectare

Definiţie. Potrivit Noului Cod Civil (NCC), ipoteca mobiliară convenţională este o garanţie reală, accesorie şi indivizibilă, constituită prin contract scris  pentru garantarea unei creanţe, opozabilă terţilor prin publicitate în AEGRM, care produce efectele specifice (drept de preferinţă, urmărire, inspecţie) de la data la care creanţa garantată ia naştere.

Ipoteca mobiliară se aseamănă, de lege lata, exceptând perfectarea, cu gajul sau garanţia reală mobiliară (GRM) reglementată de Legea 99/1999, Titlul VI, pe care o va înlocui. Neavând posibilitatea de a analiza Legea de aplicare a  NCC, nu putem fi siguri că Titlul VI din Legea 99/1999 va fi abrogat, însă paralelismul reglementării, suprapunerea de obiect al reglementării şi noua reglementare dată de NCC gajului (care va privi numai bunuri mobile corporale şi titluri negociabile la purtător sau nominative, conform art. 2480-2482 NCC), ne îndreptăţeşte să afirmăm că ipoteca mobiliară va înlocui GRM.

Obiect. Fără a reproduce art. 2389 NCC, prin raportare la lit. l) a articolului respectiv putem afirma că ipoteca mobiliară convenţională poate avea ca obiect orice bun mobil, corporal sau necorporal, deci inclusiv creanţe, facturi, conturi bancare, asigurări, echipamente, valori mobiliare, acţiuni, părţi sociale, etc.

Caracterul literal al ipotecii este diminuat, obiectul ipotecii trebuie să fie descris “suficient de precis” (art. 2391 NCC), adică individualizat precis sau individualizabil, prin descriere gen listă sau determinarea categoriei, cantităţii sau a identificării unei formule de determinare. Ipoteca mobiliară poate purta şi asupra unei universalităţi de fapt (fond de comerţ, stocuri etc.), dacă este menţionată expres în contract natura şi conţinutul universalităţii la data  constituirii. Dacă ipoteca poartă asupra unui cont bancar, el trebuie indicat în mod expres (deci fraza aia din practică, cu “toate conturile care le vor înlocui pe cele afectate garanţiei” va trebui reformulată). Stipulaţia că ipoteca mobiliară poartă asupra tuturor bunurilor mobile, fie ele prezente sau viitoare, nu reprezintă o descriere detaliată şi va fi ineficientă.

Constituire şi perfectare. Ipoteca mobiliară convenţională se constituie prin contract încheiat în formă scrisă sub sancţiunea nulităţii, dar efectele specifice (drept de urmărire, preferinţă şi, mai ales, inspecţie) nu se nasc decât după ce obligaţia garantată ia naştere, dată de la care ipoteca devine perfectă (deci, per a contrario, de la data constituirii până la data naşterii obligaţiei garantate – de ex. până la utilizarea creditului – ipoteca mobiliară este imperfectă). A nu se confunda dreptul real accesoriu imperfect (cum este dreptul de retenţie care nu poate fi opus în nici un fel creditorilor garantaţi cu ipotecă sau gaj) cu noţiunea de perfectare a ipotecii, care ţine de naşterea raportului obligaţional care este garantat cu respectiva ipotecă mobiliară.

Aşa fiind, pot exista situaţii în care raportul obligaţional garantat să fie preexistent constituirii ipotecii iar ipoteca să fie, încă de la constituire, perfectă (cazul ideal). În practică, însă, probabil că majoritatea creditorilor diligenţi vor insista în constituirea garanţiilorşi înscrierea lor în AEGRM,  înainte de punerea la dispoziţie a vreunei sume de bani, deci ipoteca mobiliară va fi imperfectă, urmând a se perfecta prin punerea la dispoziţie a creditului la o dată ulterioară înscrierii. Pe durata cât ipoteca este imperfectă, creditorul garantat este supus unui risc, deoarece o altă ipotecă mobiliară perfectă este întotdeauna preferată unei ipoteci imperfecte, indiferent de rangul dat de ordinea înscrierii în AEGRM (art. 2420 NCC) şi, în concluzie, creditorul garantat nu îşi va putea păstra preferinţa decât prin transformarea ipotecii din imperfectă în perfectă, adică prin punerea la dispoziţie a creditului. Constituirea garanţiilor mobiliare încrucişate (cross-guarantee) pentru obligaţii distincte va fi însă exclusă, dată fiind cerinţa perfectării fiecărei ipoteci în parte.

Dar despre concursul între creditorii garantaţi cu ipotecă mobiliară convenţională şi/sau cu alţi creditori garantaţi într-o postare ulterioară.

5 Responses to Noul Cod Civil : Ipoteca mobiliară convenţională. Obiect, constituire, perfectare

  1. Radulescu Ciprian spune:

    Buna ziua! M-ar interesa si pe mine sa aflu cateva informatii. As fi vrut sa contactez un credit prima casa dar din lipsa de fonduri si de timp pentru dosar nu am posibilitatea. In cazul in care m-as reorienta catre un credit imobiliar pentru a cumpara o casa exista posibilitatea inlocuirii apartamentului ipotecat cu ipotecarea noului apartament>? Ce ar trebui facut? Multumesc anticipat.

    • cristipetre spune:

      Buna ziua,

      Ma tem ca nu (mai) sunt in masura sa va ofer respectivele informatii, deoarece ma cam aflu la peste 2.000 km departare de Romania de ceva vreme. In principiu se poate garanta un credit imobiliar cu imobilul insusi care este finantat (probabil cu un avans). Intotdeauna, pe durata derularii creditului, exista posibilitatea ca un client sa solicite si banca sa aprobe schimbarea unei garantii ipotecare cu o alta (banca insa nu este obligata sa accepte). Verificati, in concluzie, la bancile locale carora aveti timp sa va adresati, posibilitatea de a contracta creditul pe care sa il garantati cu imobilul achizitionat, valoarea avansului (daca este cazul) si posibilitatea de schimbare a ipotecii pe parcursul derularii creditului. La fel, paginile de internet ale bancilor va pot oferi informatii valoroase, dar ele nu inlocuiesc totusi informatiile adecvate necesitatilor dvs. pe care le-ati putea primi de la un ofiter bancar sau de la un intermediar de credite.

  2. nicoara eugen spune:

    buna ziua , am si eu o intrebare . si anume am facut un imprumut

  3. georgescu liviu spune:

    Daca am un contract de vanzare cumparare perfectat (intre 2 societati) inainte de intrarea in vigoare a noului Cod Civil, care continea o clauza privind interzicerea cesiunii de catre oricare parte a oricaror creante izvoarate din acest contract fara acordul scris al celeilalte parti contractante…pot face OPOZITIE la contractul de ipoteca mobiliara (dintre constituitor si creditorul ipotecar?).Pun aceasta intrebare deoarece am fost notificat de o banca sa platesc in contul ei o factura a unui furnizor de-al meu, care incheiase cu banca un contract de ipoteca mobiliara cu toate ca in contractul incheiat cu mine avea interdictie de a cesiona creantele sale fara acordul meu scris. De obicei aceste interdictii ale cesiunii se introduc constant in contractele de vanzare cumparare deoarece furnizorii livreaza cu intarziere marfa, care de multe ori este si neconforma si pe cale de consecinta nu este platit la termenul din contract pana nu remediaza defectiunile produselor livrate….sau accepta o plata prin compensare mai tarziu decat in termenul din contract. Acum eu m-am trezit cu notificarea bancii de a plati o factura a unui furnizor care acceptase in contract si plata prin compensare (cu energie electrica) si nu am primit anexat nici macar contractul de ipoteca mobiliara. Deci pot face OPOZITIE fata de incheierea acestui contract de ipoteca mobiliara? Multumesc.

  4. Oliver spune:

    Am o mica nedumerire legata de stocul de marfa (in speta bauturi alcoolice si nealcoolice).
    Acestea sunt/pot fi obiectul unui contract de ipoteca mobiliara asupra bunurilor mobile corporale sau ipoteca mobiliara asupra unei universalitati de bunuri?
    Multumesc.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 27 other followers

%d bloggers like this: